un blog de Cosmin Dima

Am citit articolele din România Liberă. (http://www.romanialibera.ro/a170269/autodenunt-doua-saptamani-i-am-haituit-pe-internet-pe-adversarii-lui-crin-antonescu.html http://www.romanialibera.ro/a170413/postacii-de-partid-au-incins-comentariile-pe-site-ul-rl.html). Un demers jurnalistic drăguţ din care reies intoxicările pe care „prostacii” de partid le fac dintr-o nevoie financiară şi nu din credinţa într-un candidat sau în partidul care reprezintă candidatul. Nu am absolut nimic cu aceşti tineri care fac un ban cinstit pentru o bere pe care o vor bea la sfârşitul campaniei electorale. Asta dacă nu or să o facă tot din buzunarul lor. Căci moda cu neplata muncii devine obişnuinţă,iar cei „traşi pe sfoară” sunt prea intimidaţi ca să reacţioneze.

Reacţii la adresa articolului din Evenimentul Zilei http://prezidentiale.evz.ro/emain/articolul/875507/Crin-a-uitat-sa-si-plateasca-consultantii ) au fost. Am numărat 82 de intervenţii ale „prostacilor” din cele trei partide importante.

Repet, nu mă deranjează aceşti tineri care fac şi ei un ban de ieşit cu prietena la film, mă deranjează că şefuleţii lor cu mai multă minte şi mai multă experienţă de partid îi învaţă să promoveze hate speech-ul. Manipularea financiară a acestor tineri care urmează nişte căi greşite, promovate de şefuleţii lor, face parte din logica campaniei electorale. Însă, acţiunile lor nu fac parte din logica democraţiei şi nici a promovării libertăţii de exprimare.

Promovarea hate speech-ului pentru discreditarea unui candidat sau a oricărui articol care atacă un candidat sau altul face parte din logica cretinismului de partid care ignoră discuţia civilizată, argumentele pertinente şi etica folosirii internetului în care posibilităţile de comunicare sunt nelimitate.

Discursul injurios, exprimările tâmpe, vocabularul sărac, morbiditatea intenţiilor, promovează mediocritatea şi intoleranţa, valori care nu avantajează pe nimeni.

În „Efectul Lucifer”, celebra carte a lui Philip Zimbardo, profesor emerit de psihologie, este descrisă posibilitatea ca omul să devină rău şi să aibă un comportament pe care în mod normal nu îl are datorită forţelor situaţionale şi nu datorită propriilor dispoziţii. Adică, pus în anumite situaţii, omul poate avea reacţii şi comportamente pe care în viaţa de zi cu zi nu le are.

 Aşadar, cine e de vină pentru postările cretinoide pe care „prostacii” de partid le pun în fiecare zi? Forţele situaţionale. Adică mediul unde îşi desfăşoară aceştia activitatea, adică sediile de patid. Cine mai colaborează la accentuarea hate-speech-ului? Autoritatea. Celebrul studiu al lui Milgram în care este descrisă obedinenţa oarbă faţă de autoritate răspunde la această problematică. În ceea ce priveşte studiul nostru de caz, este vorba de şefuleţii care reprezintă autoritatea pentru „prostaci”. Astfel, la îndrumările acestora, prostacii acţionează.

 Concluzie:

Chiar dacă forţele situaţionale acţionează asupra lor, chiar dacă autoritatea şefuleţilor se răsfrânge asupra acţiunilor lor, niciun „prostac” nu este absolvit de vina de a se împotrivi mediocrităţii, intoleranţei şi altor non-valori pe care aceştia le promovează.

 P.S. Ne bucurăm că am fost incluşi în monitorizările pe care echipa liberală tânără de intervenţie o desfăşoară pe net. Însă, nu ne bucurăm de comentariile retarde pe care le-aţi postat şi care nu dau semne de înţelepciune pentru niciunul din voi, mai ales pentru şefuleţii care au aprobat această practică. Oricum vă doresc să fiţi respectaţi şi să vă luaţi banii promişi. Succes în viaţă!