un blog de
Cosmin Dima

Starea de fapt: Conflict puternic la nivelul societăţii. PSD vs PD-L & Traian Băsescu vs Guvern; Traian Băsescu vs partide politice & mass-media

Din cele două dimensiuni ale politicii, cea conflictuală şi cea consensuală, ambele sunt benefice într-o societate. Depinde de grad şi de intensitate. Prima contrapune interese diferite şi divergente, cea de a doua încearcă să le amelioreze şi să le rezolve în manieră constructivă. Cu fiecare declaraţie, cu fiecare comentariu, cu fiecare interviu, cu fiecare tv-show starea conflictuală din sfera politică începe să se cronicizeze.

Principalii actori: Traian Băsescu, consilierii acestuia, mass-media (Realitatea TV, Antena 3, alţi jurnalişti virulenţi), lideri de opinie, PSD şi PD-L.

Actori secundari: PNL, UDMR, PRM, PNG rămân actori secundari într-un joc principal al puterii şi al dominaţiei politice. Regăsim cu uşurinţă anumite instincte politice (Traian Băsescu) vs calcule politice (reacţii ale PSD).

(more…)

Înfiinţarea comisiilor parlamentare şi dezbaterea politică generată în jurul acestora reprezintă semnele unei revigorări a controlului legislativului asupra activităţii executivului.

În plus, dezbaterea politică născută din anchetarea ministrului Monica Ridzi, a ministrului Nicolae Nemirschi, a fostului premier Călin Popescu – Tăriceanu şi nu în ultimul rând înfiinţarea unei comisii pentru ministrul Elena Udrea au potenţial să dea naştere unor noi teme, ce pot fi speculate politic, într-un context social şi economic sensibil.

Comisii de anchetă au mai fost înfiinţate, au mai fost anchetate diverse cazuri politice, însă odată cu demisia Monicăi Ridzi, comisia parlamentară de anchetă a devenit un instrument de luptă politică. Dar nu oricum, ci cu concursul presei. Fără mediatizarea activităţii comisiei parlamentare nu s-ar fi ajuns la presiunea publică extraordinară prin care un ministru să-şi dea demisia.

Astfel, recentele dezbateri din comisiile parlamentare par a crea o nouă temă ce ar putea fi folosită în alegerile prezidenţiale. Ea ar putea fi preluată în mod eficient de PSD şi PNL. Şi PD-L poate intra în acest joc. Depinde de mişcările politice şi de mesajele pe care partidele le vor da în perioada următoare.

Tema: lupta împotriva cheltuirii ineficiente a banului public (PSD şi în special PNL) / efortul pentru cheltuirea eficientă a banului public (PD-L).

De ce ar putea fi o temă în campania pentru alegerile prezidenţiale?

Din mai multe motive. Cheltuirea banului public are legătură cu:

 • competenţa celui care cheltuieşte banul public;

 • un act de corupţie;

• responsabilitatea celui care cheltuieşte banul public;

• politicile publice în general şi cu cele pentru diminuarea efectelor crizei, în special;

• investiţiile publice;

• în plus, în perioada de criză, cetăţeanul este mai sensibil în ceea ce priveşte cheltuirea banului public;

Corupţia, care până acum a fost o temă centrală a lui Traian Băsescu şi a PD-L, tinde să dispară odată cu precedentul Monica Ridzi.

Nu existenţa în sine a comisiilor ar duce la apariţia acestei teme, ca şi temă centrală de campanie, ci o serie de factori:

• criza economică şi financiară – în acest context, cheltuirea banului public nu poate să se facă decât în mod eficient. Orice abatere, cât de mică, speculată sau dovedită poate fi sancţionată politic, cu costuri politice;

• tendinţa de dispariţia a temei luptei împotriva corupţiei şi înlocuirea cu o altă temă generală;

• implicarea partizană a presei în jocul politic;

• potenţialul politic al temei, dublat de cazuri concrete;

• pentru o parte a actorilor politici tema este o oportunitate de luat în considerare. Sancţiunea liderilor unui anumit partid se poate răsfrânge şi asupra candidatului.

Încă de aseară, de când Oprescu a declarat că nu exclude o candidatură în viitoarele alegeri prezidenţiale, un lucru este cert: cei doi candidaţi, Mircea Geoană, Crin Antonescu şi staff-urile lor de campanie vor avea de corectat strategia de campanie. Doctorul Oprescu a băgat spaima în „pacienţi”.

De asemenea, incert este faptul că Sorin Oprescu va candida. El nu şi-a anunţat candidatura. Poate fi un joc cu finalitate (candidat la prezidenţiale) sau un joc fără finalitate (simplu alegător, cu simpatii- Crin Antonescu – sau fără simpatii la prezidenţiale).

Îmi aduc aminte că în timpul emoţiei create de candidatura lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei împreună cu asociaţii din DDHM am făcut o analiză complexă, contextuală, destinată unuia dintre contracandidaţii acestuia. Una dintre concluzii era că Oprescu va acţiona ca o cuvă care va strânge toate nemulţumirile administrative şi politice ale bucureştenilor.  Poziţionarea trebuia să se facă, cu prioritate, faţă de Sorin Oprescu. Respectivul a ignorat contextul politic şi electoral. Nu a mai intrat nici măcar în turul al doilea.

(more…)

Câteva opinii. Când se ia o decizie politică? Cum se ia o decizie politică? Când se acţionează pentru a preîntâmpina un dezastru politic? Cine fundamentează suportul pentru o decizie politică? Toate aceste întrebări de bun simţ au legătură cu teoriile deciziei. Decizia politică în situaţii cheie este foarte importantă. La fel de importante sunt şi tactica politică stabilită şi mesajele transmise.
Rare sunt situaţiile în care partidele apelează la specialişti care pot fundamenta o decizie în mod ştiinţific, prin calcularea avantajelor şi dezavantajelor, prin diferite analize sau prin elaborarea unui set de variante decizionale.
Profesionalizarea politicii este încă la început. Este suspicioasă, este bazată pe instincte şi pe orgolii, nu este fundamentată. Dacă liderii politici, seniorii, trecuţi prin multe campanii electorale şi cu o experienţă politică vastă sunt mult mai reticenţi sau din contră sunt mult mai receptivi, o parte importantă  a tinerilor politicieni sunt din ce în ce mai refractari, iar calitatea lor începe să fie din ce în ce mai slabă. Mare parte a lor, cred că totul se rezumă la afişe frumos colorate, pliante, blog, siteuri, branding şi rebranding şi alte asemenea acţiuni de marketing comercial (nici măcar de marketing politic). Unde este acţiunea politică? Cum sunt dezbătute valorile partidului? Care este inovaţia? În ce fel se desfăşoară competiţia internă? Există sau este mimată? Mulţi tineri politicieni apar şi dispar sau în cel mai rău caz îşi corup propria carieră.

(more…)

Pe 21.07.09 la emisiunea „La Ordinea Zilei” de la Antena 3, moderată de Dana Grecu, Bogdan Teodorescu a făcut o analiză a ultimului sondaj BCS (9-16 iulie 2009, finanţat de Marsh Copsey & Associates).

La întrebarea „Cu care din următorii candidaţi la Preşedinţie intenţionaţi să votaţi?” răspunsurile sunt următoarele 1. Traian Băsescu-PD-L: 35,4%; 2. Crin Antonescu – PNL: 21,5%; 2. Mircea Geoană PSD: 19,1%; Corneliu Vadim Tudor – PRM: 7,9%; Alt candidat (Sorin Oprescu)-5,4%; Kelemen Hunor-UDMR: 5%; Radu Duda – independent: 4,7%; Miron Cozma – PSDM: 0,7%; Nati Meir-inependent: 0,3% (cu menţiunea că cercetarea nu a luat în calcul persoanele plecate din ţară (la muncă, la studii, ca turişti) şi nici persoanele instituţionalizate (din spitale, mânăstiri, cazărmi, puşcări, etc); nu s-au realizat interviuri în staţiunile turistice. *Sorin Oprescu nu a fost inclus în lista de candidaţi. El a fost menţionat în mod special de 5,4% din alegători)

(more…)