un blog de Cosmin Dima

Prima dezbatere din istoria campaniei electorale începută pe 22 octombrie a dat startul adevăratei campanii electorale dintre candidaţi, pe data de 14 noiembrie, aproximativ trei săptămâni mai târziu. Până acum candidaţii la prezidenţiale s-au luptat între ei prin intermediul solilor trimişi la posturile de televiziune de dimineaţă şi până seara târziu, prin declaraţii belicoase în faţa simpatizanţilor adunaţi de prin toate colţurile ţării la celebrele mitinguri/întâlniri electorale, prin conferinţe de presă, prin materiale electorale, dar niciodată faţă în faţă.

Din păcate numai între doi candidaţi s-a întâmplat acest lucru, între Traian Băsescu şi Crin Antonescu. Şi asta pentru că Traian Băsescu nu se aştepta ca vreunul dintre contracandidaţi să răspundă provocării. Să nu mai punem în discuţie faptul că preşedintele a mizat că invitaţia nesimţită, cu numai câteva ore înainte şi pe temele propuse de el, pe care a făcut-o adversarilor lui va avea efectul aşteptat: neprezentarea. Din păcate s-a înşelat. Crin Antonescu a profitat de ocazie şi a răspuns provocării, ocazie pe care dacă ar fi scăpat-o şi-ar fi tăiat definitiv craca de sub picioare şi aşa şubredă.

Tema: depolitizarea administraţiei
Crin Antonescu a avut o prestaţie modestă cu privire la acest subiect, ba chiar s-a contrazis în legătură cu directorii de şcoli, contradicţie pe care Traian Băsescu a punctat-o foarte bine.

Tema: reforma statului în general, reducerea numărului de parlamentari şi parlament unicameral în particular
Este o capcană, o temă falsă, prin însăşi existenţa ei. Reforma statului nu implică reducerea numărului de parlamentari care ţine mai degrabă de modificarea structurii unei instituţii politice, parlamentul. Depolitizarea administraţiei ţine de reforma statului
Este o temă populistă, cu care Traian Băsescu vizează un vot emoţional. Este o temă care probabil nu va avea niciun viitor în următoarea perioadă.

Tema: Educaţia
Crin Antonescu a punctat bine, emoţional, sancţiunea pentru „plata cu ora” pe care Traian Băsescu a invocat-o despre profesori i s-a potrivit ca o mănuşă. Exemplu personal că este profesor, plusând cu familia care împărtăşeşte aceeaşi meserie, a scos tema din rigiditate. Au lipsit, evident, soluţiile concrete. A vorbit mai mult despre principii.

Traian Băsescu a început cu o abordare populistă în ceea ce priveşte educaţia. „am încercat să fiu un model de om care respectă votul electoratului”….. „Am fost de multe ori în contradicţie cu majoritatea parlamentară, dar niciodată nu am trădat obiectivele pe care cei care m-au votat mi le-au încredinţat”. Însă, mult mai pregătit ca Antonescu, Băsescu a venit cu nişte soluţii concrete, a discutat concret despre probleme reale.

Crin Antonscu a punctat bine aici: „Eu nu am fost nici în partid cu Ion Iliescu…Crin Antonescu: Ei, cum să nu? Traian Băsescu: În FSN. Crin Antonescu: Nu, partidul comunist vorbesc.”

 Tema: economie
Crin Antonescu a fost foarte vag în legătură cu enunţurile din propriul program. Ambiguităţile nu l-au plasat într-o poziţie bună faţă de Traian Băsescu. A fost ezitant chiar cu propriile soluţii.
Traian Băsescu a ştiut despre ce vorbeşte şi a fost consecvent cu propriul program. L-a susţinut şi nu a fost ambiguu.

Erori ale candidaţilor
Crin Antonescu:
 „În politică, noi am procedat: suntem, în continuare, o societate destul de conservatoare, şi, modelele feminine răzbat greu, şi, prin anumite mijloace, – din păcate – doar”
Traian Băsescu
”Domnule Antonescu, cred că greşiţi în abordarea dumneavoastră, cel puţin în ceea ce mă priveşte, şi decenţa ar trebui să vă spună că un bărbat care are trei femei în casă, le respectă. Un bărbat, căruia nu i s-a întâmplat nici un incident dramatic, în care să-şi lase soţia singură şi să ajungă în situaţii dificile.”

Concluzii

Dezbaterea nu a fost nici civilizată şi nici plină de idei, aşa cum moderatorul spera încă de la început. Fiecare şi-a susţinut propriile idei şi teme, în foarte puţine cazuri candidaţii au criticat programul celuilalt. Asta pentru că programele cu care candidaţii se prezintă în faţa alegătorilor sunt făcute mai mult de gura presei şi mai puţin din viziunea proprie. Fiecare a fugit de tema celuilalt, mai puţin în cazurile în care aveau, probabil, răspunsuri pregătite.

Prestaţia lui Antonescu a fost ca de obicei, bună din punct de vedere retoric. Nu a avut prea multe argumente concrete, din acest punct de vedere a fost sărac. Un candidat la prezidenţiale trebuie să-şi susţină în mod categoric programul. A fost cam incoerent din punct de vedere al atacului. A atacat prea multe teme.

În schimb, Traian Băsescu a punctat prin soluţii concrete, având avantajul mandatului şi experienţa a două guverne. Şi-a susţinut în mod categoric programul. A fost şi populist, dar a avut şi răspunsuri concrete şi în plus a fost coerent cu temele lui de campanie.

Crin Antonescu a câştigat în faţa lui Mircea Geoană prin prezenţa sa la dezbatere. În schimb, în ceea ce priveşte prestaţia, a fost sub Traian Băsescu. S-a văzut că a fost luat pe nepregătite. Învitaţia nesimţită a lui Traian Băsescu nu a fost corectă.