un blog de
Cosmin Dima

COSMIN DIMA

Abstract:
This article is trying to identify the main causes which lay at the basis of the negative perception of public opinion towards the interest groups in post-Decembrist Romania. Moreover, it tries to clarify, at theoretical level, what interest groups mean, how they express and what is their role and their typology in a democratic society.

Keywords: interest groups, lobby, democracy

Relevanţa înţelegerii şi studierii grupurilor de interese este strâns legată, atât de teoria democraţiei, cât şi de funcţionarea ei. „Ideile greşite despre democraţie fac ca democraţia să funcţioneze greşit¹” nu ar trebui să fie numai o condiţie a democraţiei în teoria democraţiei formulată de profesorul Giovanni Sartori, ci şi un deziderat pe care decidenţii politici ar trebui să-l cunoască, să-l asimileze şi mai apoi să ţină cât se poate de mult cont de substanţa pe care o încorporează.
(more…)

COSMIN DIMA

Abstract:
Although PNL had a favourable political context for the presidential elections from 2009 (November 22), Crin Antonescu didn’t succed to enter the second ballot. This article seeks to explain the main factors which led to Crin Antonescu’s and PNL’s failure in presidential elections.

Keywords: presidential elections, PNL, Crin Antonescu, votes

Fiecare campanie prezidenţială are specificul ei şi este diferită faţă de precedentele. De la strategie, discursuri, mesaje şi sloganuri, până la rezultatele obţinute de competitorii iniţiali şi finalişti, toate acestea sunt specifice contextului electoral respectiv. Campania pe care PNL şi Crin Antonescu au implementat-o a încercat să fie „altfel” prin mesaj şi discurs. Alegerile prezidenţiale nu reprezintă primul test pe care PNL îl dă şi în care rezultatul este cu mult sub cel aşteptat. Rezultatul alegerilor europarlamentare din iunie 2009 este, pentru PNL, modelul insuccesului electoral într-un context politic şi electoral favorabil¹. De ce nu a reuşit să se califice în turul al doilea în ciuda contextului politic favorabil? Aceasta este întrebarea la care voi încerca să răspund pe parcursul acestui articol.

(more…)

---

Philip Zimbardo, Efectul Lucifer. De la experimentul concentraţionar Stanford la Abu Ghraib
Editura Nemira, Bucureşti, 2009. Traducerea: Roxana Melnicu, Dana Verescu.

---

Câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că factori situaţionali şi sistemici ne pot schimba comportamentul fără să ne dăm seama de acest lucru? Câţi dintre noi suntem conştienţi că odată intervenită schimbarea comportamentală, datorită acestor factori, putem face lucruri rele pe care altfel nu le-am face? „Ne naştem oare buni şi apoi suntem corupţi de o societate rea sau ne naştem răi şi suntem mântuiţi de o societate bună?”

(more…)

Conflictul intraexecutiv în regimul semiprezidenţial românesc
Primul-Ministru Călin Popescu Tăriceanu versus
Preşedintele Traian Băsescu

COSMIN DIMA

This article explores the intraexecutive conflict emerged between 2004-2008 involving Prime Minister Calin Popescu-Tariceanu and President Traian Basescu. I will analyse the main causes which led to the deterioration of the cooperation between the two executive leaders and the effects that were generated in political and institutional field. The study of intraexecutive relation brings back the debates about the romanian semipresidential regime: sharing the powers between the prime minister and the president, the ambiguity and overlap of the constitutional responsabilities or, possibly, a need to make some constitutional changes to avoid future conflicts and political crisis.

Keywords: semipresidentialism, prime minister, president, intraexecutiv conflict

 

Practica politică postdecembristă a arătat că relaţia dintre preşedinte şi primul-ministru a urmat fie o logică a tensiunilor (Ion Iliescu şi Adrian Năstase, Emil Constantinescu şi Victor Ciorbea), fie a conflictului intraexecutiv (Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu) sau a măsurilor extreme (revocarea la limita constituţionalităţii a premierului Radu Vasile de către preşedintele Emil Constantinescu şi mineriada din septembrie 1991 prin care Ion Iliescu l-a îndepărtat pe Petre Roman). De la această regulă au făcut excepţie soluţiile de compromis, soluţiile tehnice, în cabinetele tranzitorii: cabinetul Stolojan (16 octombrie 1991 – 15 octombrie 1992), cabinetul Isărescu (14 decembrie 1999 – 12 decembrie 2000) şi cabinetul Văcăroiu (13 noiembrie 1992 – 10 decembrie 1996).

În literatura de specialitate¹ se discută în mod constant despre regimul semiprezidenţial, fără să se fi ajuns încă la o definiţie comună. Este o consecinţă a condiţiilor specifice şi/sau diferite de funcţionare a regimului semiprezidenţial din ţările luate în considerare.

Nu voi aborda in extenso problema semiprezidenţialismului. În schimb, definirea acestuia este necesară pentru precizia analizei. Voi avea în vedere viziunea lui Maurice Duverger² cu privire la definirea conceptului. În accepţiunea acestuia un regim poate fi numit semiprezindenţial dacă îndeplineşte trei condiţii: 1. preşedintele republicii este ales prin sufragiu universal; 2. el posedă puteri considerabile; 3. există, de asemenea, un prim-ministru şi miniştri care posedă puteri executive şi guvernamentale şi pot rămâne în funcţie numai dacă Parlamentul nu-şi manifestă opoziţia faţă de ei. Definiţia lui Duverger nu surprinde în totalitate practica politică constituţională pentru cazul României, însă reprezintă unul dintre reperele teoretice luate în considerare în analiza relaţiei dintre preşedinte şi primul-ministru.

(more…)

COSMIN DIMA

This article pursues PNL’s performance in the European Parliament elections held in November 2007 and June 2009. It analyses electoral score of PNL in all historical region. The total number of votes and the percentage decreases indicate a tendency for rustication of PNL voters.

Keywords: European Parliament elections, electoral trends, regional and national electoral scores, electoral participation

 

Alegerile europarlamentare din iunie 2009 au confirmat, în premieră, o problemă anticipată: cea mai scăzută prezenţă la vot înregistrată în România (27,21%¹) din anul 1990, de la primele alegeri libere.

Neparticiparea a mai mult de 2/3 – 13.162.017 de alegători – din populaţia cu drept de vot reprezintă ponderea maximă a votului negativ raportat la partidele politice. Cei care s-au prezentat la vot – 5.035.299 de alegători din 18.197.316 – şi au dat un vot pozitiv, au fost nucleele loiale ale respectivelor partide.

(more…)